Proiect cu fite
Saptamanile acestea au fost un chin pentru mine si asta in primul rand pentru ca a trebuit sa ma trezesc foarte dimineata sa merg la facultate. Am avut prezenta acum la sfarsit mai mult decat am avut in 5 ani de zile si asta ca sa-mi rezolv problemele. Unele mai vechi, altele aparute dintr-o data, ca asa e aici “pac-pac” si apare cand te astepti mai putin. Important e ca am rezolvat, sunt integralista (2 examene m-au terminat psihic).
Am terminat licenta dar asta e o poveste lunga pe care o voi povesti pe scurt, cat se poate de scurt. Oricum am predat-o intr-un final la secretariat dar in chinuri:
Episodul 1: terminat licenta, bucurie mare, scris status pe messenger sa stie toti, altii care nu au terminat sa isi roada putin unghiile, relaxare totala.
Episodul 2: profesorul zice ca e bun, eram intr-o veselie. Ma duc sa copertez, printez, listez, aranjez, frizez si toate pentru licenta mea, mandria mea la care am lucrat dar nu mult: cine stie cunoaste 
.
Episodul 3: ajung la profesor sa semneze. Nu e bun, m-am blocat, ceva nu era in ordine, nu se lega. Omul isi bate joc de mine, ma ia peste picior si nu pot decat sa intreb: de ce? Era un “de ce” cu frisoane si tremurici. Un fel de agresivitate pasiva ma invaluia si o scena horror in care profesorul era victima, imi traversa creierul.
Profesorul nu raspunde.
Eu: De ce nu este bun?
El: Ar trebui sa stii, scrisul, scrisul e problema, nu e asezat corect in pagina, la finalul randului totul trebuie sa fie drept la tine nu este drept iar o parte din lucrare ai copiat-o de undeva. Pai si la ce mai trebuie bibliografie atunci? Ca doar nu am sa-mi scriu numele acolo, nu vreau si nici nu am harul de a scrie si de a scoate o carte de finante. E normal sa scrii, sa copii de undeva, nu cred ca cineva a facut o lucrare cap-coada fara sa se inspire din alte materiale, nu are importanta daca sunt de pe net sau din carti(cred).
Episodul 4: ma duc acasa: corectez, tai, sterg, adaug si incadrez frumos in pagina. Vin si zice ca acum e bun. Sigur? Sigur. Deci pot sa scot din nou, sa copertez si sa vin sa imi semnati.
Episodul 5: ajung la el iar nu e bun, pe coperta am scris gresit, din pacate nu a observat la timp. El nu e profesor e lector, trebuie schimbat la coordonator. Si nu e lucrare de diploma e proiect de diploma. Ete na. Proiectul pentru secretariat il dadeam copertat, cel care ii ramanea lui vroiam sa-l dau cu arcuri. Dar nu a vrut. Asta inseamna alti bani alta distractie. Deja nimic nu ma mai putea surprinde, cel putin pana atunci. Macar ma linisteam cu gandul ca e doar o coperta.
Episodul 6: ma duc sa-mi cumpar apa, incepeam sa vad dublu, ma topeam de la caldura si incepusem sa ma molesesc de tot. Cumpar si dau sa aleg cea mai rece sticla. Caut prin frigider si din cate aveam in mana imi cade exact lucrarea de licenta caruia trebuia sa-i fac doar o modificare minora, lucrarea mea copertata si aranjata. Se desprind toate foile, se imprastie prin magazin si se murdaresc. Deja eram disperata sa strang repede resturile sa nu calce careva pe ele si sa le duc cu vreo urma de slap sau sandala. Tensiunea mea era la cote maxime. Munca mea, banii mei, mandria mea, imi venea sa ma intind jos si sa inchid ochii sa ma linistesc, sa ma gandesc la ceva frumos, la cat de aproape sunt de final, termin facultatea asta incredibila, vine vacanta, dorm cat vreau, nu ma mai bazaie nimeni la cap si fara stres. Dar revin rapid cu picioarele pe pamant, nu aveam timp de asa ceva, pana la 3 e programul la secretariat. Strang totul de jos, urc in primul autobuz, alerg si-mi cade cotorul, mi-am dat seama tarziu, la pim. Acolo un rand pana in strada, toti cu stick-uri, dvd-uri, cd-uri, foi, carti, volume, licente, cu rezerve de apa stiind ca vor astepta mult. Eram aproape de un preinfarct. Intru fara sa mai stau pe ganduri, eram contratimp si in timp ce dadeam coate imi ceream scuze, le ziceam ca am fost mai inainte si am scapat licenta pe jos, trebuie sa rezolv urgent totul acum sa nu ma uite nenea . Au fost amuzati oamenii, ma bucur ca nu a iesit mai rau avand in vederea caldura de afara. Nenea ma vede, rade cand imi vede proiectul sfasiat si nu intelegea ca din greseala l-am scapat sau mai bine zis cand glandele mele au simtit apa.
Eu: Imi puteti indrepta colturile copertei? A avut un impact puternic cu pamantul!
El: Iti fac totul la urgenta, coperta nu mai poate fi refacuta. Asta presupune deja ceva mai multi bani. Ma intorc intr-o parte si din timp imi numar banii. Da, e bine, am! In 30 minute a fost gata, modificata, ca noua, de fapt era noua coperta. Mai putin paginile din interior, una indoita, alte 2 ….mai bine nu mai zic. In autobuz, spre facultate am inceput sa urmaresc paginile sa vad daca le-am aranjat in ordine, partea aceasta e ok. Asa am dus-o si nu a mai avut nimic de obiectat. In schimb, mi-a zis ca nu trebuia sa cheltui bani si sa-i fi adus lucrarea legata in arcuri. Dragut ce sa zic, i-ar fi stat bine cu niste arcuri in jurul gatului dar nu a mai contat atat timp cat puteam sa duc in sfarsit lucrarea. Am dus-o direct la secretariat cu fisa cu tot.
TheEnd!!!
